POINTER s.m. v. poanter. Vezi definitia »

CARTER [cá:tə], Howard (1873-1939), egiptolog englez. Împreună cu W.Fl. Petrie și lord G. Carnarvon a făcut săpături în Egipt la Valea Regilor și Teba. A descoperit (1922) mormîntul faraonului Tutankhamon. Vezi definitia »

KILLER [CHÍ-LĂR] s. m. ucigaș plătit. (< engl. killer) Vezi definitia »

ÚTER s.n. Organ genital al femelei la animale superioare, în care se dezvoltă embrionul; mitră. [< lat. uterus, fr. utérus]. Vezi definitia »

CAVALÉR, cavaleri, s. m. 1. (În Roma antică) Membru al ordinului ecvestru, inferior ordinului senatorial. ♦ (În evul mediu, în apusul și în centrul Europei) Titlu nobiliar conferit, inițial pentru fapte de arme, de rege sau de un reprezentant al lui. 2. Titlu dat unei persoane dintr-un ordin cavaleresc, laic sau religios. 3. Titlu onorific conferit, în unele țări, posesorului anumitor decorații importante. 4. Persoană având titlul de cavaler (1-3). 5. Călăreț. 6. (Adesea adjectival) Om plin de abnegație, generos și nobil; om amabil, binevoitor, îndatoritor. 7. (Pop.) Tânăr necăsătorit, holtei, burlac. ◊ Cavaler de onoare = tânăr necăsătorit care însoțește pe miri la cununie. – Din rus. kavaler (< fr.). Vezi definitia »