EXCÉNTRIC, -Ă, excentrici, -ce, adj., s. n. I. Adj. 1. Care iese din limitele obișnuitului, foarte original; neobișnuit, ciudat, bizar, extravagant. 2. (Mat.; despre un punct) Care se află în afara centrului unei figuri; (la pl.; despre figuri geometrice, piese etc.) care nu au centru comun. II. S. n. Organ de mașină în formă de disc, fixat pe un arbore rotativ și servind la transformarea mișcării circulare în mișcare rectilinie și invers. – Din fr. excentrique. Vezi definitia »

MENȘEVÍC, -Ă adj., s. m. f. (adept) al menșevismului. (< rus. menșevik) Vezi definitia »

PARAFRÁSTIC, -Ă adj. Care ține de parafrază. [Cf. fr. paraphrastique]. Vezi definitia »

ARSÉNIC s.n. Arsen. [< fr. arsenic, lat. arsenicum]. Vezi definitia »

TABÁGIC, -Ă, tabagici, -ce, adj. Care aparține tabagismului, privitor la tabagism; caracteristicile fumătorului inveterat. ♦ (Și substantivat) Intoxicat cu nicotina din tutun. – Din fr. tabagique. Vezi definitia »