VÂLCELÚȘĂ, vâlcelușe, s. f. Diminutiv al lui vâlcea. – Vâlcea + suf. -elușă. Vezi definitia »

TERMOSFÉRĂ s.f. Strat al atmosferei cuprins între 80 și 1000 km, în care temperatura crește odată cu altitudinea. [< fr. thermosphère, cf. gr. therme – căldură, sphaira – sferă]. Vezi definitia »

TECTONOSFÉRĂ s.f. (Geol.) Denumire a unei părți a scoarței Pământului. [< germ. Tektonosphäre]. Vezi definitia »

AGHIÚȚĂ s. m. (Fam. și glumeț) Drac. [Pr.: -ghi-u-] – Cf. ngr. ághios „sfânt”. Vezi definitia »

slávă (-ắvi), s. f. – 1. Glorie, onoare, exaltare, preț. – 2. Fericire. – 3. Văzduh, cer. Sl. slava (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Cihac, II, 347). – Der. slăvi, vb. (a glorifica, a exalta, a înălța), din sl. slaviti; slăvitor, adj. (cîntec de glorie, Te Deum), din sl. slavoslovije, după gr. δοξολογία; slavoslovi, vb. (a cînta imnuri), din sl. slavosloviti, înv.; proslăvi, vb. (a glorifica; a preamări; refl., Mold., a se preamări), din sl. proslaviti; pravoslavie, s. f. (înv., orotodoxie), din sl. pravoslavije; pravoslavnic, adj. (ortodox), din sl. pravoslavinŭ. Vezi definitia »