LÍNTER [sau lințer? – CM] s.n. Plăcintă cu dovleac (regionalism) Vezi definitia »

STÓCHER s.n. Instalație pentru alimentarea mecanizată cu cărbuni a focarelor de locomotivă. [< engl. stoker]. Vezi definitia »

FLÚIER, fluiere, s. n. 1. Instrument muzical popular de suflat, alcătuit dintr-un tub subțire de lemn prevăzut cu găuri. 2. Instrument mic, mai ales de metal, cu care se fluieră; fluierătoare. 3. (Tehn.) Dispozitiv cu ajutorul căruia se pot emite diferite sunete, făcând să treacă prin el un curent de gaze sau de aburi, întrebuințat mai ales pentru semnalizare. 4. Șuierătură, fluierătură. 5. (Pop.) Gambă; tibia. [Pr.: -flu-ier] – Cf. alb. floere. Vezi definitia »

chíșer (-re), s. n. – Inel, fretă, brățară de întărire. Origine obscură; pare a fi în legătură cu mag. kisérni „a însoți” (DAR). Vezi definitia »

MASETÉR adj., s. m. (mușchi) elevator al maxilarului inferior. (< fr. masséter, gr. maseter) Vezi definitia »