Definita cuvantului așezământ
AȘEZĂMẤNT, așezăminte, s. n. 1. (În expr.) Așezământ cultural (sau de cultură, adesea eliptic) = instituție care duce o acțiune organizată de propagare a culturii în mase. 2. (Rar, la pl.) Așezări omenești. 3. (Înv.) Nume dat Vechiului și Noului Testament. – Din așeza + suf. -(ă)mânt.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu așezământ
AMIÁNT s.n. Varietate de azbest întrebuințată ca material filtrant și ignifug. [Pron. -mi-ant, var. amiantă s.f. / < fr. amiante, cf. gr. amiantos – incoruptibil]. Vezi definitia »
INDULGÉNT, -Ă adj. Iertător; îngăduitor; blând. [Cf. fr. indulgent, lat. indulgens]. Vezi definitia »
randamént (randaménte), s. n. – Capacitate de producție. – Var. rendiment. Fr. rendement, var. rară, a it. rendimento. Vezi definitia »
VERÁNT s.n. Lupă specială pentru examinarea fotografiilor. [< fr. verant]. Vezi definitia »
CONSECVÉNT, -Ă I. adj., adv. 1. (despre oameni) care acționează potrivit cu principiile sale; credincios ideilor sale. 2. (despre o vale) orientată pe direcția înclinării straturilor. II. s. n. 1. (fil.) orice fenomen care urmează altui fenomen. 2. (log.) al doilea element al unei judecăți ipotetice; consecință (2). 3. a doua secțiune a unei fraze muzicale. (< fr. conséquent, lat. consequens) Vezi definitia »