Definita cuvantului atenuant
ATENUÁNT, -Ă, atenuanți, -te, adj. Care atenuează. ◊ Circumstanță atenuantă = împrejurare care contribuie la micșorarea vinei unui inculpat. [Pr.: -nu-ant] – Fr. atténuant.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu atenuant
ISTORIZÁNT, -Ă adj. care consideră istoria ca pe o disciplină particulară supusă propriilor ei legi, studiul limitându-se la descrierea evenimentelor și la condițiile înlănțuirii lor. (< fr. historisant) Vezi definitia »
ESCARPAMÉNT s. n. pantă abruptă. (< fr. escarpement) Vezi definitia »
REGÉNT2, - s. m. regénță Vezi definitia »
SIMULÁNT, -Ă s.m. și f. Cel care simulează o boală, o nebunie etc. [Cf. fr. simulant]. Vezi definitia »
SEMIADERÉNT, -Ă adj. care nu aderă, nu se prinde bine de ceva. (< fr. semi-adhérent) Vezi definitia »