EPUIZÁRE, epuizări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) epuiza; terminare, isprăvire. 2. Operație de îndepărtare cu ajutorul pompelor a apelor din interiorul unei săpături sau al unui batardou în vederea executării unor lucrări de construcții. 3. Pierdere a capacității funcționale a unui organ, a unui sistem sau a întregului organism în urma unei solicitări excesive; extenuare, oboseală, uzură [Pr.: -pu-i-] – V. epuiza Vezi definitia »

VACCINÁRE, vaccinări, s. f. Acțiunea de a vaccina; vaccinație. – V. vaccina. Vezi definitia »

CONTRACTÁRE, contractări, s. f. Acțiunea de a (se) contracta și rezultatul ei. – V. contracta. Vezi definitia »

scruntăríre, scruntăríri, s.f. (înv.) zvântare după ploaie. Vezi definitia »

INSISTÁRE s.f. Acțiunea de a insista. [< fr. insister]. Vezi definitia »