MAGNETOÓPTIC, -Ă I. adj. referitor la magnetooptică. II. s. f. parte a opticii care studiază efectele câmpului magnetic asupra fenomenelor optice. (< fr. magnéto- optique) Vezi definitia »

protétic, protétică, adj. (înv.) care este proiectat, plănuit. Vezi definitia »

zootéhnic adj. m., pl. zootéhnici; f. zootéhnică, pl. zootéhnice Vezi definitia »

témnic (-ce), s. n. – Adăpost în pămînt în care se țin stupii iarna. Sl. tĭmĭnŭ „întunecat”, cu suf. -nic, cf. tainic, dornic (Cihac, II, 407; Tiktin; Candrea). – Der. temniță, s. f. (închisoare), din sl. tĭmĭnica (Miklosich, Slaw. Elem., 50), cf. bg. tămnicŭ, sb., cr. tamnica, slov. temnica, pol. ciemnica, mag. tömlöcz; temnicer, s. n. (paznic de închisoare, gardian), cf. sl. tĭmĭničarŭ „deținut”; întemnița, vb. (a încarcera). Vezi definitia »

TRAUMÁTIC, -Ă, traumatici, -ce, adj. Care are caracter de traumatism; de natura traumatismului. – Din fr. traumatique, lat. traumaticus. Vezi definitia »