MIGÁLĂ s. f. Minuțiozitate și scrupulozitate în efectuarea unei munci; muncă făcută cu multă răbdare și meticulozitate; migăleală. – Din migăli (derivat regresiv). Vezi definitia »

POMÓSTRĂ, pomostre, s. f. (Reg.) Pomostină. – Comp. rus. pomost „scândură”. Vezi definitia »

ONCOCERCÓSĂ s. f. boală parazitară la om și la mamifere, provocată de oncocerc, prin mici tumori. (< fr. onchocercose) Vezi definitia »

CÁSCĂ s.f. 1. Acoperământ de cap din oțel, mai rar din piele etc., căptușit pe dinăuntru, pe care îl poartă militarii în luptă pentru a le apăra capul. ♦ Acoperământ de cap folosit de sportivi (automobiliști, motocicliști etc.) sau de muncitori (mineri, sondori etc.) pentru protejarea capului în timpul competițiilor sau al lucrului. 2. Dispozitiv metalic în formă de căciulă, servind la uscatul părului. 3. Dispozitiv compus din unul sau două receptoare mici care se pot așeza la urechi cu ajutorul unui suport, folosit la ascultarea unor transmisiuni radiofonice etc. [Pl. căști. / < fr. casque, cf. sp. casco]. Vezi definitia »

cichiácă s.f. (reg.) pălărie de tinichea folosită de lucrătorii de la sondele petroliere. Vezi definitia »