vigoáre s. f. – Forță, putere. Lat. vigorem (sec. XIX). – Der. viguros, adj., din fr. vigoureux. Vezi definitia »

ORTOGRAFIÉRE, ortografieri, s. f. Acțiunea de a ortografia și rezultatul ei. [Pr.: -fi-e-] – V. ortografia. Vezi definitia »

BĂRDUÍRE s. f. Acțiunea de a bărdui. Vezi definitia »

AGREGÁRE s. f. faptul de a se agrega; agregație. ♦ stare de ~ = fiecare dintre cele trei stări de consistență a materiei. (< agrega) Vezi definitia »

contratrécere s.f. (înv.) rectificare (a unei greșeli). Vezi definitia »