Definita cuvantului azil
AZÍL, aziluri, s. n. 1. Loc unde cineva găsește ocrotire sau adăpost; refugiu. ◊ Drept de azil = protecție de care se bucură cineva în virtutea unei legi. 2. (În trecut) Instituție în care erau internați bătrânii, infirmii etc. fără familie sau de care nu puteau sau nu voiau să se îngrijească familiile respective. – Fr. asile (lat. lit. asylum).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu azil
INALIENÁBIL, -Ă adj. (despre bunuri, proprietăți, drepturi) care nu poate fi înstrăinat. (< fr. inaliénable, lat. inalienabilis) Vezi definitia »
PAPAMOBÍL s. n. autovehicul pentru transportarea papei. (< papa + /auto/mobil) Vezi definitia »
EUSTÍL s. n. colonadă în care coloanele sunt distanțate între ele prin spații proporționale după diametrele lor. (< fr. eustyle) Vezi definitia »
TROPOFÍL, -Ă adj. (Despre arbori) Care leapădă frunzele (iarna sau în perioadele de secetă). [Cf. fr. tropofille < gr. tropos – schimbare, phyllon – frunză]. Vezi definitia »
MAXIMAFÍL, -Ă adj. Referitor la maximafilie. [< fr. maximaphile]. Vezi definitia »