PUZZOLÁNĂ s.f. (Geol.) Tuf format din sedimentarea cenușii vulcanice, rezistent la apa de mare. [Pron. pu-țo-. / < it. puzzolana, cf. Puzzoli – vulcan în Italia]. Vezi definitia »

ÁMPULĂ, ampule, s. f. 1. Organ de mers al echinodermelor. 2. Fiolă, flacon. 3. (Rar) Globul de sticlă al unui bec. – Din fr. ampoule. Vezi definitia »

TENÉBRĂ s. f. 1. (pl.) întunecime profundă, beznă, întuneric; obscuritate. 2. (fig.) necunoaștere, ignoranță. (< fr. ténètres, lat. tenebrae) Vezi definitia »

FÂSTÂCEÁLĂ s. f. (Fam.) Faptul de a (se) fâstâci; zăpăceală. – Fâstâci + suf. -eală. Vezi definitia »

BRÚMĂ¹ s. f. 1. Cristale de gheață care se formează noaptea pe plante, pe pământ sau pe suprafața corpurilor libere, în urma scăderii temperaturii sub zero grade. ◊ Compus: (reg.) floarea-brumei = brândușă. 2. (Pop.) Chiciură, promoroacă. 3. Strat fin alburiu care acoperă unele fructe (sau plante). 4. Fig. Cantitate mică de... ◊ Expr. Ce bruma... sau bruma ce..., ce brumă de... = nimica toată, puțin. – Lat. bruma. Vezi definitia »