NEOPLATONICIÁN, -Ă adj. Referitor la neoplatonism. // s.m. și f. Adept al neoplatonismului; neoplatonic. [Pron. -ci-an, pl. -ieni, -iene. / cf. fr. néo-platonicien]. Vezi definitia »

ETIOPIÁN, -Ă, etiopieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Etiopiei. 2. Adj. Care aparține Etiopiei sau populației ei, privitor la Etiopia sau la populația ei. [Pr.: -ti-o-pi-an] – Din fr. Éthiopien. Vezi definitia »

ESTETICIÁN, -Ă s.m. și f. Specialist în estetică. [Pron. -ci-an, pl. -ieni, -iene. / cf. fr. esthéticien]. Vezi definitia »

BAN¹, bani, s. m. 1. Echivalent general al valorii mărfurilor (fiind el însuși o marfă) identificat pe baza uzului social cu forma naturală a aurului; monedă de metal sau de hârtie recunoscută ca mijloc de schimb și de plată (în economia socialistă și ca mijloc de acumulare socialistă și de economii). Banul e ochiul dracului (= banii ispitesc pe oameni, îndemnându-i la fapte rele). Ban la ban trage (= cei ce au bani mulți, aceia se îmbogățesc și mai tare). Frate, frate, dar brânza-i pe bani, se replică celor care cer servicii gratuite. ◊ Expr. (A strânge) bani albi pentru zile negre = (a face) economii pentru vreme de nevoie. Bani de buzunar (sau de cheltuială) = bani destinați cheltuielilor mărunte. Bani gheață (sau lichizi, buni, peșin) = bani în numerar, disponibili. A trăi (pe lângă cineva) ca banul cel bun = a fi foarte prețuit (de cineva). A lua (ceva) de (sau drept) bani buni = a crede că un lucru este adevărat. ♦ (La pl.) Avere în numerar; parale. ◊ Expr. A face bani = a câștiga parale. A mânca banii cu lingura sau a fi doldora (sau plin) de bani sau a avea bani (strânși) la ciorap = a fi foarte bogat. Fecior de bani gata = om care trăiește fără să muncească, cheltuind averea părinților. 2. (În țara noastră) Unitate monetară egală cu a suta parte dintr-un leu; moneda care o reprezintă; p. ext. monedă măruntă, de cea mai mică valoare. V. gologan. ◊ Expr. A nu face (sau a nu plăti) un ban (chior) sau doi bani = a nu valora nimic. – V. ban². Vezi definitia »

STERNOTIROIDIÁN adj., s. m. (mușchi) care se întinde între stern și cartilajul tiroid. (< fr. sterno-thyroïdien) Vezi definitia »