EXTISPÍCIU, extispicii, s. n. Cercetare a măruntaielor păsărilor pentru prezicerea viitorului. – Din lat. extispicium. Vezi definitia »

DESERVÍCIU s. n. fapt care dezavantajează; contraserviciu (2). (< des- + serviciu) Vezi definitia »

REDHIBITÓRIU, -IE adj. v. redibitoriu. Vezi definitia »

CANTARAGÍU, cantaragii, s. m. Salariat la vamă, la gară etc. care cântărește bagajele sau mărfurile. – Din tc. kantarcı. Vezi definitia »

PROTACTÍNIU s.n. Element metalic radioactiv, izotop al uraniului, care se dezintegrează, trecând în actiniu. [Pron. -niu. / cf. fr. protactinium, germ. Protaktinium]. Vezi definitia »