FRÁUDĂ, fraude, s. f. Înșelăciune, act de rea-credință săvârșit de cineva, de obicei pentru a realiza un profit material de pe urma drepturilor altuia; hoție. ♦ Sumă sustrasă prin înșelăciune, prin defraudare. [Pr.: fra-u-] – Din fr. fraude, lat. fraus, fraudis. Vezi definitia »

BEȘICOÁSĂ (‹ beșică „bășică”) s. f. Arbust ornamental din familia leguminoaselor, înalt de 2-3 m, cu frunze imparipenat-compuse, flori galbene dispuse în raceme axiliare și fructe păstăi („Colutea arborescens”). Vezi definitia »

PROTOBROMÚRĂ, protobromuri, s. f. (Chim.) Combinația cea mai săracă în brom pe care o substanță simplă o poate forma cu acesta. – Din fr. protobromure. Vezi definitia »

ARAMĂ, Constantin (n. 1919, Iași), inginer român. M. coresp. al. Acad. (1963), prov. univ. la București. A elaborat teoria supracomprimării motorului cu benzină. Lucrări privind teoria și exploatarea motoarelor cu ardere internă. Acad. (1991). Vezi definitia »

NIGROZÍNĂ s.f. Materie colorantă neagră, care servește la fabricarea cremei de ghete, la îmbibarea panglicilor pentru mașini de scris etc. [Cf. germ. Nigrosine, fr. nigrosine]. Vezi definitia »