unealtă de găurit de dimensiuni mai mari, suvac, pripon, Vezi definitia »

țepígă, țepígi, s.f. (reg.) 1. așchie. 2. țepușă la sanie, la car. 3. plivitoare. Vezi definitia »

CHIUVÉTĂ, chiuvete, s. f. Vas de porțelan, de faianță sau de metal smălțuit prevăzut cu o gură de scurgere, fixat în perete dedesubtul unui robinet de apă și folosit la spălat. – Din fr. cuvette. Vezi definitia »

RÁMPĂ s.f. 1. Teren înclinat, privit în sensul în care urcă. ♦ Porțiune din traseul unei șosele pe care vehiculele circulă urcând. 2. Platformă amenajată în stații pentru încărcarea și descărcarea vagoanelor de cale ferată. ◊ Rampă de lansare = suport orientabil echipat cu diferite dispozitive de ghidare, de pe care se lansează avioanele catapultate sau unele rachete de luptă. 3. Balustradă la o scară. ♦ Barieră. 4. (Teatru) Partea din față a unei scene, unde sunt instalate luminile. ◊ A vedea lumina rampei = a intra în repertoriul unui teatru, a fi jucat în fața publicului; a chema la rampă = a cere prin aplauze revenirea artiștilor pe scenă. 5. (Anat.) Compartiment din melcul urechii interne. [< fr. rampe]. Vezi definitia »

BUTÁRGĂ s. f. Icre de chefal preparate (și conservate prin presare, sărare sau uscare la soare ori prin afumare). – Din fr. boutargue. Vezi definitia »