Definita cuvantului balansare
BALANSÁRE, balansări, s. f. Acțiunea de a (se) balansa; legănare, oscilare.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu balansare
FRECVENTÁRE, frecventări, s. f. Acțiunea de a frecventa și rezultatul ei. – V. frecventa. Vezi definitia »
ÎNCĂLCÁRE, încălcări, s. f. Acțiunea de a încălca și rezultatul ei. – V. încălca. Vezi definitia »
FARTÁRE s.f. Acțiunea de a farta și rezultatul ei. [< farta]. Vezi definitia »
ÎNRĂDĂCINÁRE s. f. Acțiunea de a se înrădăcina. – V. înrădăcina. Vezi definitia »
obiectiváre (-biec-) s. f., g.-d. art. obiectivắrii; pl. obiectivắri Vezi definitia »