Definita cuvantului taică
TÁICĂ s. m. (Pop.) 1. Tată. ♦ (La vocativ) Termen afectiv cu care se adresează cineva unui om mai în vârstă; termen afectiv cu care se adresează un părinte copilului său, un om mai în vârstă unuia mai tânăr etc. 2. (Determinat prin „părinte” sau „popă”) Nume (de adresare) dat preotului. – Din tată (după maică). Cf. scr. tajko.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu taică
ANTIENDOTOXÍNĂ s. f. anticorp indus prin pătrunderea în organism a endotoxinelor. (< anti- + endotoxină) Vezi definitia »
CONFIÉNȚĂ s.f. (Franțuzism) Încredere în cineva. [Pron. -fi-en-. / var. confianță s.f. / < fr. confiance]. Vezi definitia »
zîrnă (-ne), s. f. – 1. Plantă veninoasă, solan (Solanum nigrum). – 2. Lăsnicior (Solanum dulcamera). Sl. zrŭno „grăunte” (Tiktin; Conev 44; Candrea), din cauza formei fructului. Hasdeu se gîndea la un dacic *dierna (Col. lui Traian, 1873, 80) sau *prodiorna (Ist. critică, II, 1, 270), ipoteză care pare inutilă. Legătura cu mag. zolna (Cihac, II, 540) este improbabilă. – Der. zîrni, vb. refl. (a se zgîrci, a se strînge, a se ghemui) ca fructul, cf. pipernici (nu este probabilă legătura cu sl. zarinati „a închide”, sugerată de Cihac, II, 305). Vezi definitia »
gogoroánă, gogoroáne, s.f. (reg., înv.) acadea. Vezi definitia »
CARPOCÁPSĂ s.f. Fluturaș cu aripile cenușii-cafenii, cu fețe și cu marginile franjurate, de culoare mai deschisă, care trăiește pe arborii fructiferi; molia-mărului. [< fr. carpocapse, cf. gr. karpos – fruct, kaptein – a mânca lacom]. Vezi definitia »