CAGÚLĂ s.f. 1. Mantie cu glugă purtată de călugări. ♦ Tip de glugă (cu deschizături pentru ochi). 2. Parte a unei măști de gaze alcătuită din foaia de cauciuc care acoperă capul, trecând peste urechi. [< fr. cagoule]. Vezi definitia »

pospólită (pospolíte), s. f. – Corp de armată format de vechea aristocrație poloneză. Pol. pospolita (Tiktin). Sec. XVII, înv. Vezi definitia »

DELINCVÉNȚĂ s. f. totalitatea delictelor și crimelor considerate pe plan social; criminalitate, infracționism. (< fr. délinquance) Vezi definitia »

CONTRAMÁRCĂ, contramărci, s. f. Parte a unui bilet de spectacol care ràmâne la spectator după intrarea în sală, ca dovadă a dreptului său de a lua parte la spectacolul respectiv. – Din fr. contremarque. Vezi definitia »

criválă (-le), s. f. – 1. Ramură în formă de furcă avînd trei sau mai multe brațe; se înfige de obicei în pămînt și servește drept suport pentru bulgării de sare care se pun spre a-i lige oile. – 2. Furcă mică pentru a prinde șerpii fără a-i omorî. – 3. Curea de transmisie la ferăstrăul mecanic. – 4. Cîrlig de hamal. – 5. Șurub de tîmplărie. – 6. Traversă, suport. – Var. crival, crivea. Sl. krivŭ „răsucit”, prin urmare dublet al lui crivac. Vezi definitia »