STRĂNUTÁRE, strănutări, s. f. Strănutat. – V. strănuta. Vezi definitia »

IRIGÁRE s.f. Acțiunea de a iriga și rezultatul ei; irigație. [< iriga]. Vezi definitia »

APĂSÁRE, apăsări, s. f. Acțiunea de a apăsa și rezultatul ei. ♦ Stare a celui chinuit, copleșit de suferință, de griji materiale sau morale. – V. apăsa. Vezi definitia »

REGIONÁRE s.f. Împărțire a unui teritoriu în regiuni, în zone. [Pron. -gi-o-. / et. incertă]. Vezi definitia »

împăcătoáre s.f. (înv.) jertfă de împăcare. Vezi definitia »