Definita cuvantului bancrută
BANCRÚTĂ, bancrute, s. f. (În orânduirea capitalistă) Situație a unui comerciant falit, care s-a făcut vinovat de rea administrație sau de fraudă în dauna creditorilor. – Fr. banqueroute.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bancrută
promincă, prominci s. f. 1. pistă de alergare pe un hipodrom de trap. 2. (deț.) plimbare zilnică a deținuților în perimetrul penitenciarului. Vezi definitia »
MENÁDĂ s. f. 1. bacantă. 2. (fig.) femeie exaltată, furioasă. (< fr. ménade) Vezi definitia »
CALCULÓZĂ s.f. Boală produsă de prezența calculilor în anumite organe; litiază. [Cf. fr. calculose]. Vezi definitia »
pínță (pínțe), s. f. – Rozător de cîmp (Alactaga saliens). – Var. chință. Origine îndoielnică. În Munt. Trebuie să fie cuvînt expresiv, bazat pe chiț „interjecție emisă de șoarece” cu infix nazal; sau mai sigur, pornind de la *piț- „mic”, cf. piță, pănțăruș. Vezi definitia »
dătătúră, dătătúri, s.f. (înv.) lovitură. Vezi definitia »