șerbésc, -eáscă, adj. (înv.) de șerb; care aparține șerbilor. Vezi definitia »

CHINEZÉSC, -EÁSCĂ, chinezești, adj. Chinez² (2). ◊ Zidul chinezesc = a) uriaș zid de apărare ridicat la granițele Chinei începând din antichitate; b) fig. stavilă, opreliște (pusă în calea influențelor inovatoare din afară). Umbre chinezești = umbre (reprezentând diverse figuri) proiectate pe un perete, pe un ecran etc., prin combinarea poziției palmelor și a degetelor. – Chinez² + suf. -esc. Vezi definitia »

ȘORICÉSC, -EÁSCĂ, șoricești, adj. (Rar) Care ține de șoareci, privitor la șoareci. – Șoarece + suf. -esc. Vezi definitia »

BROSCĂRÉSC, -EÁSCĂ, broscărești, adj. (Rar) Al broaștelor, de broaște; broștesc. – Broască + suf. -ăresc. Vezi definitia »

RUSÉSC, RUSEÁSCĂ, ruséști, adj. ~ 2. Afurisit, blestemat. (din rus²) Vezi definitia »