RĂZEȘÍȚĂ, răzeșițe, s. f. (În evul mediu, în Moldova) Țărancă liberă, proprietară de pământ; soție de răzeș. – Răzeș + suf. -iță. Vezi definitia »

răboáșcă (răboáște), s. f. – (Arg.) Cămașă. – Var. rubașcă. Rus. rubaška (Vasiliu, GS, VII, 124). Vezi definitia »

CROMATOLÍZĂ s. f. (biol.) descompunere a cromatinei, ca stadiu final al degenerării nucleului. (< fr. chromatolyse) Vezi definitia »

curvă, curvă s. f. 1. prostituată. 2. soție adulteră. 3. nimfomană. 4. om ipocrit. 5. măsea cariată. Vezi definitia »

icoánă (icoáne), s. f. – 1. Imagine pictată care reprezintă un sfînt. – 2. Imagine, portret, reprezentare. – Mr. icoană. Ngr. εἰϰόνα (Murnu 29; Sandfeld 21), în parte prin intermediul sl. (bg., sb.) ikona. – Der. iconar, s. m. (pictor de icoane); iconărie, s. f. (pictură religioasă). Comp. iconoboreț, s. m. (înv., iconoclast), din sl. ikonoborĭcĭ, sec. XVII; iconoborenie, s. f. (luptă iconoclastă); iconoclast, adj., din fr. iconoclaste; iconografie, s. f., din fr.; iconografic, adj., din fr.; iconolatrie, s. f. (adorare excesivă a icoanelor), din fr.; iconologie, s. f., din fr.; iconomah, s. m. (iconoclast), din ngr. ἐιϰονομάχης; iconomahie, s. f. (luptă iconoclastă), din ngr. ἐιϰονομαχία; iconostas, s. n. (catapeteasmă), din ngr. ἐιϰονοστάσιον, în parte prin intermediul sl. ikonostasi. Vezi definitia »