Definita cuvantului barbă
BÁRBĂ, bărbi, s. f. 1. Părul care crește la bărbați pe bărbie și pe obraji. ◊ Loc. adv. În barbă = pe ascuns, numai pentru sine. Râde în barbă. ◊ Expr. A trage nădejde ca spânul de barbă = a nădăjdui ceva ce nu se poate realiza. (Arg.) A pune (sau a trage) bărbi = a minți, a înșira verzi și uscate. ◊ Compuse: barba-caprei = plantă erbacee cu flori galbene-deschise (Tragopogon major); barba-împăratului = plantă erbacee cu flori de diferite culori, care se cultivă ca plantă de ornament și a cărei rădăcină are proprietăți purgative (Mirabilis Jalapa); barba-lupului = plantă erbacee cu flori galbene (Crispis biensis); barba-ursului = plantă erbacee a cărei tulpină se întrebuințează în medicină și în industrie (Equisetum arvense). 2. Bărbie. 3. Smoc de păr pe care-l au unele animale sub bot. 4. Țepii de la spicele cerealelor. – Lat. barba.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu barbă
TRÁILĂ s. f. pod plutitor care alunecă de-a lungul unui cablu. (< fr. traille) Vezi definitia »
PROFÁZĂ, profaze, s. f. (Biol.) Primul stadiu al mitozei, când se formează cromozomii. – Din fr. prophase. Vezi definitia »
IÚȘCĂ, iuști, s. f. 1. Sfârcul biciului. 2. Bici. 3. Femeiușcă. 4. Apă chioară. (cf. iuști; ultimul sens (4) derivă, după Bogrea și DAR, din ucr. juška = supă) Vezi definitia »
ANTIRECLÁMĂ s. f. reclamă care deservește produsul respectiv. (< anti- + reclamă) Vezi definitia »
REMÓNTĂ s.f. Acțiunea de a procura cai pentru armată. ♦ Serviciu al armatei însărcinat cu această acțiune; totalitatea cailor procurați. ♦ Crescătorie de cai. [< rus. remont, fr. remonte, germ. Remonte]. Vezi definitia »