DÓMĂ s. f. v. dom. Vezi definitia »

OÁZĂ s.f. 1. Loc în mijlocul unui deșert, unde există vegetație bogată și apă. ♦ (Fig.) Regiune, loc care contrastează puternic cu ceea ce se află în jur. 2. Porțiune neacoperită de gheață în interiorul Antarcticii în care vegetează o floră sărăcăcioasă. [Pron. oa-ză. / < germ. Oase, cf. fr., lat., gr. oasis < cuv. egiptean]. Vezi definitia »

SFĂTUIÁLĂ, sfătuieli, s. f. (Pop.) Sfătuire. [Pr.: -tu-ia-] – Sfătui + suf. -eală. Vezi definitia »

parîmă (parấme), s. f. – Cablu, odgon. – It. paroma, prin intermediul tc. parima, cf. palamar. – Der. parîma, vb. (a lega cu parîme); parîmărie, s. f. (cantitate mare de parîme). Vezi definitia »

HINDUSTÁNĂ adj.f., s. f. (Limbă) indo-iraniană, vorbită în India și în Pakistan. – Din fr. hindoustani. Vezi definitia »