pregiuráș, pregiuráși, s.m. (înv.) vecin. Vezi definitia »

HĂȚÍȘ, hățișuri, s. n. Loc plin cu mărăcini, cu arbuști spinoși etc., desiș greu de străbătut; pădure mică foarte deasă, cu mulți lăstari tineri și arbuști; sihlă. ♦ Cărare prin pădurile de munte. – Et. nec. Vezi definitia »

gómboș (-șe), s. n. – (Trans.) Ac cu gămălie. Mag. gombos(tü). Cf. Cihac, II, 486. Vezi definitia »

MÂLCOMÍȘ adv. (Rar) Pe furiș, pe nesimțite, fără zgomot. – Din mâlcom (= molcom). Vezi definitia »

LEGĂNÚȘ, legănușe, s. n. (Reg.) Legănel. – Leagăn + suf. -uș. Vezi definitia »