CAȘ, (1) cașuri, s. n. (cași, s. m.) 1. Produs alimentar preparat din lapte închegat și stors de zer. 2. Substanță lipicioasă care se formează în colțurile ciocului la puii de păsări. ◊ Expr. (Ir.) E cu caș(ul) la gură sau Încă nu i-a picat cașul de la gură, se spune despre un tânăr nepriceput, lipsit de experiență (dar cu pretenții). – Lat. caseus. Vezi definitia »

peticáș, peticáși, s.m. (reg.) om zdrențăros. Vezi definitia »

SEMINȚÍȘ, semințișuri, s. n. (Rar) Loc acoperit cu puieți răsăriți din semințe în mod natural. – Sămânță + suf. -iș. Vezi definitia »

PÂNZÍȘ s. n. (Rar) Ceea ce seamănă cu o pânză (I 1); văl. – Pânză + suf. -iș. Vezi definitia »

BĂITĂNÁȘ s. m. v. băietănaș. Vezi definitia »