NECĂJÍT, -Ă, necăjiți, -te, adj. 1. Care are un necaz; supărat, amărât, trist, mâhnit. ♦ Care exprimă supărare, mâhnire, tristețe. Față necăjită. ♦ Plin de supărări, de neajunsuri. 2. Care duce o viață grea; chinuit, muncit; p. ext. sărac, sărman. 3. Nemulțumit (de ceva sau de cineva), contrariat, enervat, întărâtat. [Var.: năcăjít, -ă adj.] – V. necăji. Vezi definitia »

năstămít, -ă, adj. (reg.) nepriceput. Vezi definitia »

HEPATOCÍT s.n. (Anat.) Celulă hepatică. [Cf. gr. hepar – ficat, kytos – celulă]. Vezi definitia »

HEMOCÍT s.n. (Biol.) Celulă sanguină. [< fr. hémocyte, cf. gr. haima – sânge, kytos – celulă]. Vezi definitia »

DATORÍT, -Ă, datoriți, -te, adj. 1. (Despre o sumă de bani sau un bun) Care trebuie plătit, restituit cuiva. ♦ Cuvenit. 2. Provenit din sau de la..., cauzat, pricinuit de... ♦ (Cu valoare de prepoziție, în forma datorită) Mulțumită, grație; din cauza, din pricina. [Var.: datorát, -ă adj.] – V. datori. Vezi definitia »