HĂRȚUÍT, -Ă, hărțuiți, -te, adj. Care nu este lăsat în pace, care este tras în toate părțile, care este cicălit, sâcâit, pisat; frământat, neliniștit, agitat. [Var.: hârțuít, -ă adj.] – V. hărțui. Vezi definitia »

ZOÍT¹, -Ă, zoíți, -te, adj. Zolit, prost spălat; murdărit. (din zoi) Vezi definitia »

SLUTÍT, -Ă adj. v. sluțit. Vezi definitia »

NITRÍT s.m. Azotit. [< fr. nitrite]. Vezi definitia »

ÎMPUTERNICÍT, -Ă, împuterniciți, -te, s. m. și f. Persoană autorizată a săvârși ceva în numele altcuiva; mandatar. – V. împuternici. Vezi definitia »