Definita cuvantului bălăceală
BĂLĂCEÁLĂ, bălăceli, s. f. Mișcare, joc cu mâinile și cu picioarele prin apă (la scăldat). – Din bălăci + suf. -eală.

Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bălăceală
BUTÍSĂ s.f. Piatră de zid, a cărei dimensiune mai mare se așază în sensul grosimii zidăriei. [< fr. boutisse]. Vezi definitia »
scotocílă s.m. (reg.) persoană (mai ales copil) care scotocește, care este curioasă, indiscretă. Vezi definitia »
ACROSCLERÓZĂ s. f. sclerodactilie progresivă. (< fr. acrosclérose) Vezi definitia »
CLÓȘCĂ, cloști, s. f. 1. Găină care clocește sau care a scos pui de curând. ◊ Cloșcă artificială = instalație generatoare de căldură pentru încălzirea puilor de găină obținuți pe cale artificială. ◊ Expr. A ședea cloșcă = a ședea nemișcat, în inactivitate. Fură cloșca de pe ouă sau fură ouăle de sub cloșcă, se zice despre un hoț foarte abil. ♦ Fig. Om leneș, inactiv. 2. (În expr.) Cloșca-cu-pui = numele unei constelații din emisfera boreală; pleiadele, găinușa. – Bg. kločka. Vezi definitia »
CURBÉTĂ s. f. săritură a calului cu picioarele din față ridicate. (< fr. courbette) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z