PĂTÚC, pătucuri, s. n. Pătuț. – Pat¹ + suf. -uc. Vezi definitia »

hăúc, hăúcuri, s.n. (reg.) un fel de târnăcop; țapină cu două brațe. Vezi definitia »

cliúc, cliúcuri, s.n. (reg.) resturile strugurilor după tescuirea și scurgerea mustului; groșală, logor, huști, prăștină, boștină, tescovină, borhot, hoaspă, hostoape, hostopină, bozorină, boroghină, boașcă, comină. Vezi definitia »

stuc (-curi), s. n. – Material folosit în decorații arhitectonice; decorație arhitectonică. – Var. ștuc, și der. Fr. stuc. – Der. stuca, vb. (a orna cu stuc); stucatură, s. f., din it. stuccatura. – Var. din germ. Stuck (Borcea 213). Vezi definitia »

tulúc (-ci), s. m. – Vițel, juncan. – Var. tulucan. Mag. tulok (Tiktin). În Trans. Vezi definitia »