meréa (meréle), s. f. – (Dobr.) Pajiște, imaș. Tc. mera (Scriban). – Der. meregiu, s. m. (Dobr., pădurar), din tc. meraci. Cf. miriște. Vezi definitia »

PÁISPREZECELEA, -ZECEA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”; adesea cu valoare adjectivală) Care se află între al treisprezecelea și al cincisprezecelea. [Var.: pátrusprezecelea, -zecea num. ord.] – Paisprezece + le + a. Vezi definitia »

GIUBEÁ, giubele, s. f. Haină lungă și largă din postav (fin), adesea căptușită cu blană, purtată, în trecut, de boieri. ♦ Haină largă și lungă de postav purtată de preoți și, în unele locuri, de țărani. – Din tc. cüppe. Vezi definitia »

PÁTRUSPREZECELEA, -CEA num. ord. v. paisprezecelea. Vezi definitia »

Actiunea reala prin care reclamantul solicita instantei sa determine,in contradictoriu cu piritul,prin semne exterioare,intinderea proprietatilor partilor. Vezi definitia »