AUTOGENÉTIC, -Ă, autogenetici, -ce, adj. De autogeneză. [Pr.: a-u-] – Din germ. autogenetisch. Vezi definitia »

HIPERPLÁZIC, -Ă adj. Referitor la hiperplazie. [< fr. hyperplasique]. Vezi definitia »

ÚNIC, -Ă, unici, -ce, adj. 1. Care este unul singur, numai unul în genul, de felul său. 2. Care nu poate fi asemănat cu nimic (datorită însușirilor sale excepționale); excepțional, incomparabil. [Acc. și: uníc] – Din lat. unicus, fr. unique. Vezi definitia »

BUIMÁTIC, -Ă, buimatici, -e, adj. (Rar) Buimac. – Din buim[ac] + suf. -atic. Vezi definitia »

DILENTATÍSTIC, -Ă adj. diletantic. (< it. dilettantistico) Vezi definitia »