POLÁBĂ adj. (În sintagma) Limbă polabă (și substantivat, f.) = limbă slavă din grupul limbilor slave de apus, care s-a vorbit până în sec. XVIII pe un teritoriu situat pe cursul inferior al Elbei. – Din fr. polabe. Vezi definitia »

CRIPÁLCĂ, cripălci, s. f. (Reg.) Cordenci la războiul de țesut. – Din bg. krepalka. Vezi definitia »

JÍTNIȚĂ, jitnițe, s. f. (Înv.) Magazie de grâne; grânar, hambar. – Din sl. žitĩnica. Vezi definitia »

rebeágă s.f. (reg.) vechitură, rablă. Vezi definitia »

BÍȘNIȚĂ, bișnițe, s. f. (Fam.) Afacere necinstită, măruntă; găinărie²; gheșeft. – Din engl. business. Vezi definitia »