CARNIVÓR, -Ă I. adj. (despre animale) care se hrănește cu carne; carnasier; creofag, zoofag. ♦ plante ĕ = plante care digeră prin flori insecte sau microorganisme. II. s. n. pl. ordin de mamifere, cu carnasiere și canini lungi și ascuțiți, care se hrănesc predominant cu carne. (< fr. carnivore, lat. carnivorus) Vezi definitia »

CONTINUATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care continuă ceva început de altul. (< fr. continuateur) Vezi definitia »

GLĂSUITÓR, -OÁRE, glăsuitori, -oare, adj. (Înv.; despre păsări) Cântător. [Pr.: -su-i-] – Glăsui + suf. -tor. Vezi definitia »

zburdătór (înv.) adj. m., pl. zburdătóri; f. sg. și pl. zburătoáre Vezi definitia »

RECONCILIATÓR, -OÁRE s. m. f., adj. (cel) care reconciliază; reconciliant. (< fr. réconciliateur) Vezi definitia »