PARAȘCOLÁR, -Ă adj. alături de învățământul propriu-zis. (după fr. parascolaire) Vezi definitia »

TOBOȘÁR, toboșari, s. m. Persoană care bate toba într-o orchestră sau într-o fanfară; tobaș. ♦ (Adesea fig.) Persoană care adună lumea bătând din tobă, pentru a comunica vești și ordine de interes obștesc. [Var.: (înv. și pop.) doboșár s. m.] – Cf. magh. doboș. Vezi definitia »

vătrár (reg.) (vă-trar) s. n., pl. vătráre Vezi definitia »

FEȘNICÁR, feșnicare, s. n. (Rar) Sfeșnic. – Din (s)feșnic + suf. -ar. Vezi definitia »

VALUTÁR, -Ă adj. referitor la valută; în valută. (< it. valutario) Vezi definitia »