POLIZÓR s. n. mașină-unealtă, cu o piatră abrazivă, pentru curățit, ascuțit, lustruit etc. piese (metalice) prin frecare. (< fr. polissoir) Vezi definitia »

CÂRMUITÓR, -OÁRE, cârmuitori, -oare, s. m. și f. Persoană care conduce, administrează o instituție, care guvernează un stat etc. [Pr.: -mu-i-] – Cârmui + suf. -tor. Vezi definitia »

DEGRADATÓR, -OÁRE I. adj. degradant. II. s. n. (fot.) hârtie neagră decupată astfel încât să permită obținerea unei imagini cu anumite contururi la copierea filmului. (< fr. dégradateur) Vezi definitia »

MOTOTRACTÓR s.n. Tractor automobil; motoplug. [Cf. fr. mototracteur]. Vezi definitia »

nevoitór, nevoitoáre, adj. (înv.) 1. stăruitor, zelos. 2. harnic, muncitor. Vezi definitia »