HIPERCLORURÍE s. f. creștere a cantității de cloruri eliminate prin urină. (< fr. hyperchlorurie) Vezi definitia »

NOSOGRAFÍE s. f. descriere științifică a bolilor. (< fr. nosographie) Vezi definitia »

FERMENTÁȚIE s.f. Fermentare; transformare chimică a materiei organice în noi substanțe sub influența fermenților. ♦ Substanță fermentată. [Gen. -iei, var. fermentațiune s.f. / cf. fr. fermentation, lat. fermentatio]. Vezi definitia »

SCHELETOLOGÍE s. f. 1. osteologie. 2. studiu sistematic al scheletelor. (< scheleto- + -logie) Vezi definitia »

CAROTINEMÍE, carotinemii, s. f. (Fiziol.) Prezență a carotenului în sânge; cantitate de caroten prezentă în sânge. [Var.: carotenemíe s. f.] – Din fr. carotinémie. Vezi definitia »