Definita cuvantului bășică
BĂȘÍCĂ, bășici, s. f. 1. Sac membranos care se găsește în corpul oamenilor și al animalelor și în care se strâng unele secreții ale organismului. Bășica fierii. ♦ Bășică (1) (scoasă din corpul animalelor) uscată și întrebuințată la făcutul pungilor, burdufurilor etc. ♦ Organ intern al peștilor, de forma unui balonaș, plin cu un amestec de gaze care le ajută la plutire. 2. Umflătură a pielii conținând o materie lichidă. De vânt bătut, ars de soare Și cu bășici la picioare (TEODORESCU). 3. Umflătură mică, plină cu aer, care se face la suprafața lichidelor (în timpul fierberii), a aluatului (în urma dospirii) etc. 4. (Neobișnuit) Glob de sticlă; balon. [Var.: (reg.) beșícă s. f.] – Lat. *bessica (= vessica).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bășică
ÁRTĂ s.f. 1. Formă a conștiinței sociale care oglindește realitatea în imagini expresive; totalitatea operelor care aparțin acestei forme a conștiinței sociale; operă omenească în care se manifestă talent sau geniu. ◊ Operă de artă = operă rezultată din activitatea artistică creatoare. ♦ Arte liberale = denumire dată în evul mediu gramaticii, retoricii, dialecticii, aritmeticii, geometriei, astronomiei și teoriei muzicii. 2. Artă poetică = a) disciplină a criticii literare care studiază regulile de urmat la alcătuirea operelor literare; b) tratat scris de obicei în versuri, poem care exprimă concepția, convingerile despre menirea artei și despre idealul poetic al autorului. 3. Fel de a lucra potrivit unor reguli și deprinderi învățate; îndemânare, pricepere, măiestrie, meșteșug, abilitate. [Pl. -te. / < lat. ars, cf. it. arte]. Vezi definitia »
HIDATÍDĂ s. f. (Biol.) Formă larvară a teniei echinococ. – Din fr. hydatide. Vezi definitia »
AUTOPÓMPĂ s. f. autocisternă cu o pompă acționată de un motor. (< fr. autopompe) Vezi definitia »
a chiti la piață expr. (intl.) a ieși la furat. Vezi definitia »
BIOSTIMULÍNĂ (‹ bio + stimul) s. f. Factor biologic produs în cantități infinitezimale, de cele mai multe ori nedozabil și neidentificabil, de către țesuturile vii aflate în condiții improprii și eliberat de acestea în momentul revenirii la normal. Vezi definitia »