Definita cuvantului belciug
BELCIÚG, belciuge, s. n. Verigă de metal, fixată solid de ceva, prin care se trece un lacăt, un lanț etc. ◊ Expr. A pune (sau a atârna cuiva) belciugul în nas = a pune stăpânire (pe cineva), a avea (pe cineva) în mână. (Fam., cu aluzie la un joc cu belciugele) Doar nu m-ai câștigat la belciuge, se spune aceluia care îți pretinde să faci un efort prea mare. – Slav (v. sl. bĕličugŭ).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu belciug
IGNIFÚG, -Ă, ignifugi, -ge, adj. (Despre materiale) Care se aprinde și arde foarte greu sau care nu arde deloc, împiedicând propagarea focului. – Din fr. ignifuge. Vezi definitia »
vandrúg s. m., pl. vandrúgi Vezi definitia »
HIDROFÚG, -Ă, hidrofugi, -ge, adj. Hidrofob (1). – Din fr. hydrofuge. Vezi definitia »
PLEȘÚG, -Ă adj. v. pleșuv. Vezi definitia »
rug (-guri), s. n. – Lemne pe care se ardeau morții sau condamnații la moarte. Lat. rugus (sec. XIX). Candrea, Éléments, 5, și Tiktin consideră că cuvîntul poate fi moștenit, lucru complet improbabil. Vezi definitia »