HEMATOCRÍT s.n. (Med.) Aparat care permite separarea prin centrifugare a elementelor celulare din plasmă, pentru stabilirea gradului de diluție sau de concentrare a sângelui; hematoglobinometru. [Pl. -te. / < fr. hématocrite, cf. gr. haima – sânge, krites – care alege]. Vezi definitia »

CELOCHÍT s. n. Chit constituit dintr-un bitum moale și din var gros, cu adaos de fibre de celuloză, folosit la executarea izolațiilor hidrofuge. – Cf. celuloză și chit. Vezi definitia »

HÂRȚUÍT, -Ă, hârțuiți, -te, adj. V. hărțuit. Vezi definitia »

SUPRARĂSUCÍT, -Ă, suprarăsuciți, -te, adj. Foarte răsucit. – Supra- + răsucit. Vezi definitia »

pâclișít², pâclișítă, adj. (reg.) care a fost pocit prin tundere. Vezi definitia »