SCOPOLAMÍNĂ, scopolamine, s. f. Alcaloid înrudit cu atropina, extras din frunzele și semințele mai multor plante solanacee și folosit în farmacie. – Din fr. scopolamine. Vezi definitia »

PROTOCLORÚRĂ s. f. sare din combinația unui corp simplu cu cea mai mică cantitate de clor. (< fr. protochlocure) Vezi definitia »

FÓRJĂ s.f. Instalație simplă, fixă sau mobilă, pentru încălzirea metalelor în vederea forjării, formată dintr-o vatră, o sursă de alimentare cu aer și un suport pe care se încălzesc metalele. ♦ Atelier de fierărie. [< fr. forge]. Vezi definitia »

ȚISTUITÚRĂ, țistuituri, s. f. Țistuială. [Pr.: -tu-i-] – Țistui + suf. -tură. Vezi definitia »

COSMOBOTÁNICĂ s. f. ramură a exobiologiei care își propune să producă alimente de natură vegetală în condițiile sistemului biologic închis de la bordul navelor cosmice. (< cosmo- + botanică) Vezi definitia »