pogoní², pogonésc, vb. IV (reg.) a măsura cu pogonul. Vezi definitia »

bingăni, bingănesc v. t. (deț.) a denunța, a pârî, a informa. Vezi definitia »

prăștiní, prăștinésc, vb. IV (reg.) a pune prăștini (prăjini); a întări cu prăștini (prăjini). Vezi definitia »

ANAGNI [anáñi], localit. în Italia centrală (Latium); 18,5 mii loc. (1981). Aici, în 1303, papa Bonifaciu VIII a fost insultat și arestat de Nogaret, trimisul lui Filip IV cel Frumos, regele Franței, și de Sciarra Colonna. Vezi definitia »

țicní (-nésc, -ít), vb. – 1. A sparge un obiect de ceramică sau de sticlă. – 2. (Refl.) A bate cîmpii, a-și pierde mințile. – Var. Mold. țîcni. Creație expresivă, care imită zgomotul bătăii ușoare, cf. țac, cu suf. tot expresiv -ni. – Der. țicneală, s. f. (nebunie, rătăcire). Țicni este față de tic, ca țăcăni față de țac. Țicnitoare, s. f. (Banat, pasăre, Picus maior), cf. ciocănitoare. Vezi definitia »