sélbă (-be), s. f. – Pădure tînără. – Var. silvă. It. selva. Cultism din epoca romantică, fără întrebuințare. Var., direct din lat. – Der. silvic, adj.; silvic, s. m.; silvicultură, s. f., din fr.; silvicultor, s. m., din fr. Vezi definitia »

ACTINOGENÉZĂ s. f. producere a radiațiilor. (< engl. actinogenesis) Vezi definitia »

ARHIDIECÉZĂ, arhidieceze, s. f. Arhiepiscopie. – Din arhi- + dioceză (< germ. Diozese). Vezi definitia »

BÉRMĂ, berme, s. f. Banchetă lată de circa un metru, amenajată pe taluzele mai înalte de 4 metri pentru a le mări stabilitatea. – Din fr. berme. Vezi definitia »

TANGÉNȚĂ s. f. 1. poziție, stare a două figuri geometrice tangente. ♦ linie de ~ = linie de-a lungul căreia două suprafețe sunt tangente; punct de ~ = punct în care două linii sau suprafețe sunt tangente. 2. atingere, legătură, contact. ◊ (fig.) relație trecătoare. (< fr. tangence) Vezi definitia »