piláf (piláfuri), s. n. – Orez fiert cu unt, mîncare orientală. Mr. pilaf, megl. pileaf. Tc. pilav (Roesler 601; Șeineanu, II, 295; Lokotsch 1656; Roonzevalle 59), cf. ngr. πιλάφι, bg. pilav, it. pilao, fr. pilaf, pilaw. – Der. pilafgiu, s. m. (mîncător de pilaf; turc), din tc. pilafci. Vezi definitia »

MICROBAROGRÁF s. n. barograf pentru înregistrarea variațiilor mici și rapide ale presiunii. (< fr. microbarographe) Vezi definitia »

ȘAPIROGRÁF, șapirografe, s. n. Aparat de multiplicat texte sau desene, format dintr-un cilindru acoperit cu o pastă specială, pe care se imprimă prin apăsare textul sau figura care trebuie să fie reproduse; hectograf. – Din germ. Schapirograph. Vezi definitia »

LOGOGRÁF s. m. 1. scriitor de proză și de istorie la vechii greci. 2. orator care scria pledoarii pentru particulari. (< fr. logographe) Vezi definitia »

ștraf (-furi), s. n. – Amendă. Germ. Strafe „pedeapsă”, prin intermediul rus. štraf (Borcea 212; Sanzewitsch 210). Vezi definitia »