Definita cuvantului bici
BÍCI, bice, s. n. (Adesea fig.) Obiect cu care se îndeamnă la mers animalele, alcătuit dintr-o curea sau o împletitură de curele, mai rar de cânepă, legată de un băț. ♦ Lovitură de bici. [Var.: (reg.) zbici s. n.] – Slav (v. sl. biči).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bici
SCOROCÍ, scorocesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A scociorî, a scormoni. Vezi definitia »
plin de noroc ca și câinele de purici expr. foarte norocos. Vezi definitia »
scăpóci, scăpóci, s.m. (reg.) persoană care se umple de bale; scăpos. Vezi definitia »
năticáci s.m. pl. (reg.) încălțăminte de casă croșetată din lână, cu talpă subțire; cipici. Vezi definitia »
călîci (-iuri), s. n. (Înv.) Spadă. Se spunea mai ales despre spada pe care sultanul obișnuia s-o dăruiască domnitorilor, ca semn al învestirii. – Var. calîci. Tc. kiliç (Șeineanu, III, 25; Lokotsch 1040). Vezi definitia »