OLFACTOMETRÍE s.f. Determinarea gradului de sensibilitate olfactivă. [Gen. -iei. / < fr. olfactométrie]. Vezi definitia »

TAHEOMETRÍE/TAHIMETRÍE s. f. metodă de măsurare indirectă și rapidă a unghiurilor, a distanțelor și a diferențelor de nivel dintre anumite puncte de pe teren cu ajutorul taheometrului; celerimetrie, stadimetrie. (< fr. tachéométrie) Vezi definitia »

FIZIOGRAFÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu studiul caracteristicilor exterioare ale Pământului. [Gen. -iei. / < fr. physiographie]. Vezi definitia »

LOGAGNOZÍE s. f. imposibilitatea de a recunoaște un cuvânt vorbit sau scris. (< fr. logagnosie) Vezi definitia »

CITOSCOPÍE s.f. Citodiagnostic. [< fr. cytoscopie, cf. gr. kytos – celulă, skopein – a privi]. Vezi definitia »