Definita cuvantului planare
planare, planări s. f. (tox.) senzație de zbor, detașare și letargie care se instalează după flash la consumatorii de heroină.
Sursa: Argou
Sursa: Argou
Cuvinte ce rimeaza cu planare
PĂJURÍRE, păjuriri, s. f. v. PĂJURI. – [DLRM] Vezi definitia »
ȘIROÍRE, șiroiri, s. f. 1. Acțiunea de a șiroi2 și rezultatul ei. 2. (Geol.) Fenomen de eroziune superficială, provocat de firișoarele de apă care provin din precipitații atmosferice și care se scurg pe un teren în pantă; spălare. – V. șiroi2. Vezi definitia »
IMPULSIONÁRE s.f. Acțiunea de a impulsiona. [Pron. -si-o-. / < impulsiona]. Vezi definitia »
intabulare Vezi definitia »
ȘPĂCLUÍRE, șpăcluiri, s. f. Acțiunea de a șpăclui și rezultatul ei. – V. șpăclui. Vezi definitia »