Definita cuvantului bilă
BÍLĂ2, bile, s. f. Obiect de formă sferică (de dimensiuni mici), făcut din diferite materiale și întrebuințat în diverse scopuri (la unele jocuri de copii, la jocul de popice, la anumite mașini etc.). ♦ Bilă albă (sau neagră) = (într-un anumit sistem de votare) vot prin care se aprobă (sau se respinge) o lege, un guvern etc. ♦ (În trecut, la notarea examenelor din universități) Bilă albă = nota „foarte bine”. Bilă roșie = nota „bine”. Bilă neagră = nota „insuficient”. – După fr. bille.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bilă
EXOTOXÍNĂ, exotoxine, s. f. Substanță toxică, de natură proteică, secretată de unele specii microbiene în mediile în care se dezvoltă și care produce stări toxicoinfecțioase la om și la animale. – Din fr. exotoxine. Vezi definitia »
FÁBULĂ s.f. Scurtă povestire, de obicei în versuri, care folosește animale sau plante personificate, pentru a satiriza obiceiuri sau mentalități greșite. Vezi definitia »
CÚVĂ, cuve, s. f. 1. Vas special din metal, lemn, beton, material plastic, sticlă etc., de diferite forme si mărimi, folosit în operații tehnice. ◊ Cuvă de ulei = rezervor de metal umplut cu ulei, în care se cufundă transformatoarele, reostatele etc. 2. Porțiunea superioară a cuptorului metalurgic vertical. – Din fr. cuve. Vezi definitia »
spélcă (ci), s. f. – 1. Ac de păr, agrafă. – 2. Ac cu gămălie. – Var. spilcă. Sl., cf. sb. spilka, pol. szpilka, rus., rut. špilĭka (Miklosich, Fremdw., 127; Cihac, II, 356; Iordan, Dift., 97). – Der. spilcui vb. (Mold., a prinde cu bolduri; a se găti, a se dichisi); spilcuță, s. f. (crizantemă, Chrysanthemum parthenium). Vezi definitia »
TĂLÁNIȚĂ, tălanițe, s. f. (Înv.) Femeie de moravuri ușoare. – Et. nec. Vezi definitia »