Definita cuvantului binecuvântat
BINECUVÂNTÁT, -Ă, binecuvântați, -te, adj. 1. (Cu sens bisericesc) Care a primit binecuvântarea cuiva. 2. Fig. Bogat înzestrat de natură. 3. (Despre lucruri) Care merită laudă (pentru acțiunea sa binefăcătoare). O ploaie binecuvântată. 4. (Despre cauze, motive etc.) Bine întemeiat, legitim. – V. binecuvânta.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu binecuvântat
PEDICELÁT, -Ă adj. (Despre plante, frunze, flori) Cu pedicel. [Cf. fr. pédicellé]. Vezi definitia »
CONTRACANDIDÁT, -Ă s.m. și f. Cel care candidează împotriva altui candidat. [< contra- + candidat, după germ. Gegenkandidat]. Vezi definitia »
INDELICÁT adj. Lipsit de delicatețe; grosolan, mojic. [Cf. fr. indélicat]. Vezi definitia »
MÂNZÁT, -Ă, mânzați, -te, s. m. și f. Vițel înțărcat, a cărui limită de vârstă variază, după regiuni, între câteva luni și doi ani. – Cf. alb. mëzat. Vezi definitia »
CONGLOMERÁT s. n. 1. rocă sedimentară detritică, formată prin cimentarea bolovănișurilor și pietrișurilor transportate de ape; conglomerație. ♦ (tehn.) masă de materiale aglomerate cu ajutorul unui liant. 2. (ec.) formă de monopol prin fuziunea unor companii care își desfășoară activitatea în cele mai diverse ramuri și sectoare de producție. 3. (fig.) îngrămădire de lucrări, de aspecte diferite. (< fr. conglomérat) Vezi definitia »